PAROHIA ORTODOXĂ NĂSĂUD I

Parohia Ortodoxă Română Năsăud I

Parohia Ortodoxă Română Năsăud I
Loc. Năsăud, str. Piaţa Unirii, nr. 1
Biserică cu zid de piatră
Hramul: „Sfântul Nicolae”
Anul construcţiei: 1884
Preoţi: Rusu Florin (paroh)
Greabu Lucian (slujitor)

Parohia Ortodoxă Română Năsăud I

Istoricul Parohiei Ortodoxe Române Năsăud I

Oraşul Năsăud este atestat documentar încă din cele mai vechi timpuri. Prof. Victor Onişor, în „Istoria Dreptului Român” face o referire la un document din 1245 în care este amintit, pe lângă alte localităţi someşene şi Năsăudul. Un alt document care atestă în mod cert existenţa Năsăudului este cel din 1440, prin care regina Elisabeta a Ungariei dăruieşte satul Năsăud unui anume Mihail, fiul unui comite săsesc. Referitor la originea, etimologia şi toponimicul Năsăudului există mai multe ipoteze. Ar putea proveni din latinescul „ne se uda” – „a nu se uda”, „loc ferit de inundaţii” sau de la cuvintele slave „nas”+ „vod” – „lângă apă”. Istoricul Nicolae Drăgan a demonstrat însă că „Năsăud” derivă de la slavonescul „nasovu”, preluat de români în forma „nasodu” – „umplutură”. Oraşul Năsăud este situat pe Valea Someşului, pe partea dreaptă a acestuia, protejat de dealurile care mărginesc spre sud şi spre nord această vale.
În Năsăud exista încă înainte de anul 1330 o mică biserică din lemn, făcută de egumenul Partenie de la Mănăstirea Voroneţ, care era originar din Năsăud. În anul 1460 s-a construit aici o biserică din piatră, tot de dimensiuni reduse, fără turlă, având separat o clopotniţă, locul acesteia putându-se vedea în piaţa oraşului unde se mai păstrează vechiul altar. În anul 1717 are loc ultima invazie tătaro – mongolă şi se pare că această biserică nu a rezistat, ea fiind distrusă în urma atacului – a ars împreună cu casele dimprejur.
Cu timpul s-a perpetuat ideea construirii unui nou lăcaş de cult care să fie reprezentativ pentru oraşul Năsăud, astfel că după mai mult timp de la aceste evenimente, mai exact 1 mai 1850 s-a pus piatra de temelie a acestui edificiu, ctitor principal fiind instituţia militară grănicerească. Lucrările se întrerup din cauza greutăţilor financiare şi se reiau în 1865 de către vicarul bisericii, Grigore Moisil. S-au întâmpinat greutăţi şi cu fundamentul bisericii, deoarece la adâncimea de 2 m s-a găsit humă, pământ impropriu pentru fundaţia construcţiei, de aceea a fost nevoie să se facă gratii de stejar pentru a consolida locul pe care avea să se efectueze construcţia edificiului.
Primul proiectant a fost Simion Vărărean, biserica fiind prevăzută cu un singur turn iar ulterior s-a efectuat un altul, cu două turnuri, de către ing. Filip Lindorfer. Terenul a fost cumpărat de la Ioan Micral şi Vasile Pop. Lucrările efective de construcţie încep la 1 mai 1880, pe amplasamentul celui vechi care a fost demolat dirijate de ing. constructor Karol Krammer din Bistriţa, ridicându-se până la înălţimea ferestrelor. În anul 1881 se încheie zidul şi se face acoperişul. În 1882 se realizează lemnăria turnurilor, colţuiturile (1883), pentru ca în apoi să fie zugrăvită.
Piatra din care este ridicată biserica a fost adusă din Cepari, cărămizile au fost produse pe Valea Caselor (Năsăud), iar lemnul adus din Pădurea Dumbrăvii (Năsăud) şi din Dumitra, maistru lemnar fiind Simion Vasilichi. Arhitectura bisericii este în stil baroc târziu cu reminiscenţe gotice în bolţi. Este situată cu altarul spre răsărit, lungime interior: 38, 30 m; lăţime 14, 70, m; înălţime: 12 m; înălţime exterioară 37 m. Sacristia: lungime 7, 40 m; lăţime 3, 40 m; înălţime 4, 20 m. Iconostasul a fost realizat în atelierele lui Friederich Pichler şi conţine elemente de baroc, dar fiind după modelul Bisericii greceşti. Ca obiecte de valoare mai menţionăm orologiul din turn care a costat 1820 de florini, precum şi cele trei clopote în valoare de 1710 florini. La 19 octombrie 1884 a avut loc sfinţirea bisericii de către Episcopul Ioan Sabo al Gherlei, vicarul Grigore Moisil şi un număr de preoţi. Preotul Grigore Moisil a slujit în această biserică până în anul 1891, când a trecut la cele veşnice.
După vicarul Grigore Moisil au mai slujit în această biserică şi preoţii: Gavril Bichigean, vic. Tit Mălai, vic. Simion Pop, vic. Iacob Chitu, până în anul 1948, care după acest an îşi continuă în aceeaşi biserică activitatea după cum rezultă din registrele de evidenţă ale parohiei. Îi urmează Ioan Pîrţoc care păstoreşte până în anul 1957 când este înlocuit de preotul protopop Adrian Peter care în urma unui tragic accident în 3 mai 1975 trece la cele veşnice. Preotul Dumitru Tomi este numit la 15 iunie 1975, iar ca protopop Spiridon Suliciu din 1 iunie acelaşi an, până în anul 1990, când se pensionează şi este înlocuit de pr. Leon Pop. Pe locul de protopop rămas vacant urmează pr. Ioan Dâmbu de la parohia Zagra.
Din 1948 până în 2013 la biserică s-au efectuat lucrări de peste 65 miliarde de lei vechi cum ar fi: înlocuirea picturii, încălzire centrală, înlocuirea şarpantei, zugrăvirea catedralei pe exterior cu terasit, gard de împrejmuire, turnarea clopotului mare din nou care s-a spart, înlocuirea şi dublarea geamurilor precum şi alte lucrări interioare, dotări cu veşminte şi mobilier, instalaţie de sonorizare, înlocuirea instalaţiei electrice şi alte lucrări necesare desfăşurării cultului, capelă mortuară (1987), casă parohială în folosinţă din luna mai 2010, iar în prezent se construieşte o biserică în cartierul Valea Spinului.
Catedrala din Năsăud a fost resfinţită în 23 mai 1993 de către P. F. Părinte Patriarh Teoctist, I.P.S. Bartolomeu Anania, P.S. Episcop Irineu Bistriţeanul, în prezenţa unui însemnat număr de preoţi şi a peste 60. 000 de credincioşi de pe Valea Someşului. Pr. Leon Pop care în anul 2009 se transferă la Poiana Ilvei a fost succedat de către pr. Lucian Greabu din anul 2009, iar în anul următor când se pensionează pr. Dumitru Tomi, vine la parohie pr. Florin Rusu. Biserica este antrenată în mai multe activităţi social – filantropice: „Bolnav am fost şi M-aţi cercetat”; „Hristos împărtăşit copiilor”, precum şi activităţi cu caracter cultural (Festivalul anual de muzică sacră „Tudor Jarda”- ediţia a VI-a), seri duhovniceşti în perioada Postului Crăciunului şi Postul Mare, precum şi programe cu tinerii. Mai menţionăm activitatea corului „Deisis”, care a participat în decursul timpului la mai multe festivaluri precum şi Liturghii arhiereşti.
În prezent, parohia are 2200 de suflete, numărul acestora fiind în scădere datorită natalităţii reduse precum şi a plecării la muncă în afara graniţelor ţării.

Parohia Ortodoxă Română Năsăud I

Preot paroh: Rusu Florin
Data naşterii: 31 octombrie 1974
Seminarul Teologic din Cluj – Napoca
Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu
Masterat , Cluj – Napoca, 2011
Data hirotoniei: 27 aprilie 2005
Parohii: CSSC- 2005 – 2010
Năsăud – 1 decembrie 2010
Grade: definitivat – 2007
– gradul II – 2011
Distincţii: sachelar – februarie 2009
– iconom – mai 2009
Adresa: Năsăud, Bl. ANL, nr. 2, ap. 4, str. Mihai Eminescu
Telefon: 0748813735
Email: rusu_domnica@yahoo.com

Curriculum vitae

Preot slujitor: Greabu Lucian
Data naşterii: 19 ianuarie 1972;
Studii:
• Şcoala Generală cu zece clase din Urmeniş, jud. Bistriţa-Năsăud (1978-1987);
• Liceul Agroindustrial din Târgu Mureş (1987-1990);
• Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (1998-2002);
• Masterat, Secţia Sistematică-Biblică, Cluj-Napoca (2008);
• Studii la Şcoala Doctorală „Isidor Todoran” din Cluj-Napoca (2018-2021);
Hirotonia: 30 iunie 2002;
Parohii:
• Iuriu de Câmpie (1 iulie 2002-30 noiembrie 2009);
• Năsăud I (1 decembrie 2009 şi în prezent);
Distincţii:
• Sachelar (februarie 2009);
• Iconom (mai 2009);
• Iconom-Stavrofor (martie 2018);
Grade profesionale:
• Definitivat (2005);
• Gradul II (2009);
• Gradul I (2013);
Starea civilă: căsătorit, un copil;
Adresa: Năsăud, Piaţa Unirii, Nr. 1 A;
Telefon: 0744244577;
Email: greabu.lucian@gmail.com;

Galerie Foto Parohia Ortodoxă Năsăud I